O poveste de emigrare nu despre distanță sau dor, ci despre bucuria de trăi într-o societate construită în jurul nevoilor unei familii.

De la începutul anului, Minnesota a devenit un tărâm al fricii și al durerii. Pe 7 ianuarie, Renée Nicole Good, mamă a trei copii, cetățean american, a fost împușcată mortal de un agent ICE (Immigration

Copiii pun întrebări incomode nu ca să ne încurce, ci ca să înțeleagă lumea. Felul în care le răspundem devine, fără să ne dăm seama, prima lor lecție despre siguranță, limite și încredere.

Radmila Ranković are 26 de ani, locuiește în Serbia, lângă Belgrad, și sărbătorește Crăciunul de două ori. O dată ca în România, pe 25 decembrie, dar și pe 7 ianuarie, așa cum o cer tradițiile

Apartamentul familiei Anghelinu a devenit sală de repetiții încă de când gemenii lor, Octavian și Călin, aveau 6 ani. Iar muzica rock s-a auzit în casa lor „de două ori mai tare”.

Viața le-a dus care-ncotro: două dintre ele locuiesc în două regiuni diferite ale Italiei, iar una s-a mutat la Viena de câțiva ani. Dintre cele cinci, doar două au mai rămas în țară – în orașul natal și la București.

Când pierzi pe cineva drag, Crăciunul nu mai vine cu bucurie. Vine cu durere, cu emoții puternice. Cu lucruri mici care apasă ca pietrele de moară. Vine cu mirosuri, cu gesturi și imagini repetate ani

Într-o perioadă în care adolescenții sunt cumva împinși de la spate să bifeze tot felul de opțiuni – ce profil?, ce facultate?, „ce te faci când o să fii mare?” – discuțiile reale despre viitor,

Ceea ce pentru adulți e „doar un tricou”, pe pielea copilului se simte ca un șmirghel, iar cusătura șosetei, abia sesizabilă în ochii părinților, poate fi pentru copil ca o pietricică sâcâitoare în pantof.

Cărțile sale au fost contestate de unii părinți (alarmați că personajul principal nu e tocmai un copil-model) sau de profesori, care acuză limbajul sau „lejeritatea” scriiturii și a formatului. Însă autorul este convins că cei mici, care abia descoperă lectura, au nevoie de „cărți-punte”, ca ale sale.

Povestea copiilor din Sarichioi (Tulcea) care de-abia dacă știau să deschidă un computer și au ajuns să scrie linii de cod.

Da, copiii de vârstă preșcolară sau cei din clasele primare nu au acces la Facebook, TikTok sau Instagram (cel puțin teoretic). Pentru ei, curtea școlii este „societatea”. Iar ceea ce văd la școală, jocurile, hainele, gadgeturile colegilor devin un factor declanșator al temerilor.

„Ne pare rău… nu mai e nimic de făcut”. „La spital ne-au rugat să îl luăm acasă… că mai bine moare în camera lui”. Asta aud și trăiesc familiile care duc singure povara unui diagnostic

Cazul fetiței de 2 ani care a intrat în stop cardio­respirator după ce i s-a administrat o anestezie intravenoasă în timp ce se afla într-o clinică stomatologică privată din Sectorul 3 al Capitalei a stârnit

Să fim sinceri, mulți dintre noi încercăm să evităm modelul părinților noștri, atunci când vine vorba despre creșterea propriilor copii. Însă între teama de a nu greși și dorința de a le oferi tot ce

Săptămâna trecută, o fetiță de 2 ani a intrat în stop cardio­respirator după ce i s-a administrat o anestezie intravenoasă în timp ce se afla într-o clinică stomatologică privată din Sectorul 3 al Capitalei. Ministerul

Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României, se implică în proiecte publice care țin de sănătatea copiilor, participând și sprijinind activ două evenimente dedicate Zilei Mondiale a Prematurității (17.11). Aceasta a fost prezentă vineri,

Bistrița a devenit, oficial, primul oraș Autism Friendly din România. Proiectul, inițiat de Centrul de Resurse și Referință în Autism „Micul Prinț”– Asociația Autism Europa a reușit să transforme comunitatea bistrițeană într-un mediu mai prietenos

Siguranța femeilor a devenit iarăși subiect de discuție în spațiul public după ce o femeie din Teleorman, mama a trei copii, a fost ucisă sâmbăta trecută de fostul ei soț, în timp ce se afla

Mergeți în parcuri, în școli, la piață, în locurile de joacă. Vorbiți și cu noi, părinții. Vă putem da multe idei de trecut în „caietul program”.

Copiii români din Franța sunt, din punct de vedere lingvistic, „copii de limbă moștenită”: vorbesc româna acasă, dar fac greșeli gramaticale sau confuzii lingvistice. Așa ajung cei mici să îl numească pe învățător „metru” în loc de „maître” sau să ceară să iasă „la tablou”, nu „la tablă”.