Până să dezvolte semne vizibile de rahitism la nivelul oaselor, un copil cu deficit de vitamina D răcește des, poate avea tulburări de creștere, iritabilitate și slăbiciune musculară. În plus, unii copii sunt mai predispuși la insuficiență sau carență de vitamina D decât alții. Cel mai indicat este să-i faci copilului testarea periodică a vitaminei D.
Insuficiență sau deficit?
Nivelul de vitamina D în România în populația generală este unul scăzut pe tot parcursul anului, dar este foarte redus în sezonul rece, potrivit unui ghid din 2019 al Ministerului Sănătății. Mai exact, dacă pe parcursul verii se înregistrează o prevalență a deficitului de 40%, iarna, acest deficit atinge 70% din populație. Explicația principală ține de poziționarea geografică, cu perioada de expunere la radiațiile ultraviolete restrânsă la câteva ore în mijlocul zilei în sezonul rece.
Dacă ne raportăm la statisticile internaționale, insuficiența de vitamină D – care este diferită de deficit – este și mai răspândită atât în populația generală, cât și la copii.
Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România, explică diferența: „Nivelul optim de vitamina D pentru adulți și copii deopotrivă este de peste 30 de nanograme pe mililitru (ng/ml). Valorile între 20 și 30 ng/ml se încadrează la insuficiență, însă organismul poate să funcționeze în parametri relativ optimi. În cazul valorilor mai mici de 20 ng/ml, mai ales în cazul celor sub 12 ng/ml, vorbim despre un nivel îngrijorător. Deja sub 12 ng/ml, deficitul de vitamina D este sever și trebuie neapărat corectat printr-un tratament adecvat recomandat de medic“.
Ce probleme generează lipsa vitaminei D
Cele mai cunoscute semne ale deficitului de vitamina D sunt, de fapt, cele ale rahitismului. Această afecțiune metabolică poate avea un debut timpuriu, în jurul vârstei de 3-6 luni, sau poate avea o formă tardivă – până la 2 ani. După vârsta de 2 ani, semnele care apar sunt considerate sechele de rahitism.
Printre semnele rahitismului se numără:
- craniotabes – senzația de minge de ping-pong spartă la nivelul capului (în formele timpurii);
- modificări în aspectul general al capului: frunte bombată sau cap turtit – plagiocefalie (în formele tardive);
- torace evazat bazal – oasele toracelui au o bază mai largă (semnele la nivelul toracelui apar, de obicei, după vârsta de 6 luni);
- torace rahitic – care prezintă un șanț submamar;
- stern deformat;
- mătănii costale – mici denivelări la nivelul articulațiilor costale;
- abdomen care pare mărit în volum.
Un alt vârf de incidență a rahitismului este la adolescenții cu vârste între 12 și 15 ani, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Totuși, „dacă urmărim efectele deficitului de vitamina D la nivel osos este deja târziu“, subliniază asist. univ. dr. Antoanela Curici. Chiar dacă, depistat corect și tratat corespunzător, rahitimul timpuriu se poate corecta, specialista semnalează că un deficit de vitamina D mai are și alte consecințe, mai puțin vizibile în organismul copiilor.
La copiii mici, deficitul de vitamina D poate fi responsabil pentru simptome ca:
- iritabilitate;
- tulburări de creștere;
- fracturi osoase;
- dureri musculare;
- răceli frecvente.
Deficitul de vitamina D la adolescenți: simptome
În cazul adolescenților, deficitul de vitamina D se asociază cu manifestări nespecifice, astfel că, de multe ori, simptomele sunt puse pe seama altor probleme medicale.
De exemplu, adolescenții pot prezenta dureri la nivelul articulațiilor genunchilor, dar și la nivelul spatelui, gambelor și coapselor. Potrivit unui articol de specialitate, ei acuză, de asemenea, durere la urcarea scărilor, în timpul activităților fizice cum este alergarea sau când se ridică din poziția ghemuit.
Dacă nu este depistat și tratat, deficitul de vitamina D la adolescenți se poate agrava și duce la demineralizări osoase severe, la fracturi osoase, convulsii și afectarea inimii.
Iritabilitatea și starea de letargie, simptome care pot, de asemenea, să fie asociate unui deficit de vitamina D, sunt puse adeseori pe seama altor afecțiuni, ca depresia sau fibromialgia, arată un alt articol medical.
Dozările repetitive și vitamina D profilactică: cea mai bună metodă de prevenție
Pentru că manifestările pot fi atât de vaste și pentru că, în cele mai multe cazuri, de fapt, nivelul suboptimal al vitaminei D este asimptomatic, dr. Curici spune că „cel mai bine este să facem monitorizare prin dozări repetitive. Iar dacă se constată un deficit sau un nivel insuficient de vitamina D, se fac cure de tratament de trei-șase luni, în funcție de recomandările medicului pediatru, și dozări ulterioare pentru a urmări modul în care se modifică valoarea. În funcție de valoarea obținută, medicul va decide dacă ajustează sau nu doza de vitamina D“.
Cea mai bună metodă de prevenție a carenței de vitamina D la copii o reprezintă alimentația diversificată și administrarea profilactică a suplimentelor. „Recomandările actuale sunt de administrare constantă a vitaminei D, pe toată durata anului, la copii până la vârsta de 7 ani“, potrivit medicului.
Dacă administrăm suplimente e nevoie să mai testăm copiii?
„Chiar dacă părinții administrează constant vitamina D copiilor, este necesară testarea 25-OH-vitamina D, analiza care se face de primă intenție pentru a evalua nivelul vitaminei D în sânge. Ideal este să includem testul 25-OH-vitamina D în analizele uzuale și să-l efectuăm la începutul sezonului rece. Astfel, vom avea momentul T0 de testare și vom ști de unde am pornit“, sugerează asist. univ. dr. Antoanela Curici.
Testarea vitaminei D este necesară pentru că, în funcție de valorile obținute, medicul poate ajusta dozele de supliment administrate copilului. În plus, copiii pot asimila diferit vitamina D. „Sunt persoane cărora li se administrează doze mari, de 2.000-3.000 de unități de vitamina D, însă, după 2-3 luni de tratament, se constată că nivelul a crescut foarte puțin sau n-a crescut deloc. Pacienții care au deficit trebuie, deci, monitorizați atent“, subliniază medicul Antoanela Curici.
În perioada 11.09-30.11.2023, Synevo desfășoară o campanie de conștientizare a acestei probleme de sănătate și oferă un discount de 15% (utilizând codul de reducere VITD15), doar la achiziția online a testului 25-OH-vitamina D.
Unii copii sunt mai predispuși decât alții la deficit de vitamina D
Riscul unui deficit de vitamina D este mai mare la unii copii, în funcție de:
- culoarea pielii – copiii cu pielea mai închisă la culoare asimilează mai puțină vitamina D sub acțiunea radiațiilor ultraviolete;
- greutatea corporală – s-a demonstrat că nivelul crescut al grăsimii corporale la copii și adolescenți se asociază cu un risc crescut al deficitului de vitamina D, comparativ cu copiii normoponderali.
În plus, „se întâlnește mai frecvent un nivel deficitar de vitamina D la copiii cu tulburări digestive, cum sunt cei cu boală celiacă sau cu alte intoleranțe alimentare și cei cu tranzitul accelerat, pentru că alimentele nu reușesc să stagneze la nivelul tubului digestiv suficient timp pentru ca vitamina D să fie absorbită eficient. La acestea se adaugă faptul că mulți copii își petrec majoritatea timpului în casă, nu se expun suficient la lumina naturală“, spune asist. univ. dr. Antoanela Curici.
Unele afecțiuni – cum sunt bolile de ficat, de rinichi și fibroza chistică, precum și unele medicamente – precum antiepilepticele, corticosteroizii, unele antifungice – pot afecta negativ nivelul vitaminei D.
În cazul în care analizele de sânge relevă valori scăzute ale vitaminei D, medicul pediatru este cel care stabilește doza de supliment și forma de administrare, precum și intervalul la care trebuie repetate analizele.
Vă invităm să aflați mai multe despre rolurile vitaminei D și despre importanța monitorizărilor periodice din acest video, realizat cu dr. Antoanela Curici:
