Când ai un copil cu alergii alimentare, multe se schimbă: de la modul în care familia planifică ieșirile la masă în oraș, la petrecerile de zilele de naștere ale lui sau ale prietenilor și chiar ieșirile în parc cu alți copii.
Întâi de toate, ar fi bine ca noi, părinții, să identificăm manifestările unei alergii alimentare încă de la cele mai fragede vârste. Însă simptomele pe care noi le punem pe seama unei posibile alergii alimentare trebuie interpretate în tot contextul clinic, pentru că unele dintre ele sunt comune mai multor probleme de sănătate. Dacă copilul a avut dermatită atopică încă din primele luni de viață, atunci probabilitatea unei alergii alimentare este mai mare. Prevalența alergiilor la alimente este estimată la 10% în rândul copiilor și 4% la adulți, iar numărul cazurilor a crescut semnificativ în ultimele două decenii, potrivit Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.
Pentru informații detaliate despre alergiile alimentare și cele mai eficiente teste de alergii, urmărește vodcastul Analize la zi:
Simptome de alergii, intoleranțe sau infecții digestive
„Simptomele alergiilor alimentare pot fi imediate – cele care apar la una-două ore de la ingestia unui alergen. Însă pot fi și întârziate, adică apar după 72 de ore de la expunere. De cele mai multe ori, reacțiile întârziate se fac simțite la nivel cutanat, cum este urticaria. Cele imediate apar mai degrabă la nivelul cavității bucale și vorbim de: umflarea buzelor, a limbii, uneori până la șoc anafilactic“, enumeră Asist. Univ. Dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România.
O categorie aparte de simptome, pe care unii dintre noi nu le asociază cu alergiile alimentare, sunt cele digestive: vărsături, scaune moi, balonare, gaze, dar și stagnare sau deficit staturo-ponderal – copilul pare că nu ia în greutate etc. „Manifestările digestive sunt asociate cu alergia, doar că trebuie documentate foarte bine. Avem simptome care se suprapun cu ale mai multor afecțiuni. Este important să excludem afecțiunile de tip viral. Vorbim mai ales la copii de: gastroenterite virale, de infecții cu rotavirus, norovirus, dar și de cele bacteriene, cum este cea cu Campylobacter“, explică medicul de laborator.
Recomandarea este, în primă fază, de a efectua o coprocultură, pentru a identifica eventuale infecții bacteriene digestive. Dacă aceasta este negativă, din aceeași probă se pot face alte teste pentru identificarea potențialelor virusuri care ar putea fi asociate cu aceste manifestări digestive. „Apoi, pe baza simptomatologiei, ne îndreptăm atenția și în direcția unei potențiale alergii. Ne gândim mai degrabă la alergii alimentare decât la intoleranțe, pentru că intoleranțele adevărate sunt foarte puține – intoleranța la gluten, care este o afecțiune mediată imun sau intoleranța la lactoză sunt mai rare decât alergiile alimentare la copii“, detaliază dr. Curici.
În intervalul 15 iunie – 31 august 2024, în laboratoarele Synevo România beneficiezi de 20% reducere la o serie de teste pentru alergii și intoleranțe alimentare, atât la achiziția online, cât și direct în centrele Synevo. Mai multe detalii, în pagina Alergii și intoleranțe alimentare.
Alergie sau intoleranță?
E important să știm care sunt diferențele dintre o alergie și o intoleranță alimentară. Spre deosebire de alergii, intoleranțele nu sunt mediate imun, reacțiile nu apar de fiecare dată când copilul consumă un anumit aliment, manifestările nu se fac simțite imediat, ci la câteva ore sau chiar la două zile de la consum, reacțiile sunt mai intense în funcție de cantitatea de aliment consumată, dar nu pun viața în pericol. În cazul alergiilor alimentare, simptomele apar de cele mai multe ori la interval scurt după consum și pot duce până la șoc anafilactic, care pune viața în pericol.
Cei mai frecvenți alergeni alimentari sunt:
- laptele;
- ouăle;
- arahidele;
- nucile;
- peștele;
- crustaceele;
- grâul;
- soia;
- susanul.
Când copilul nu ia în greutate
În unele cazuri, o alergie alimentară nediagnosticată poate duce la stagnare staturo-ponderală – copilul nu mai ia în greutate și pare că nici nu mai crește în înălțime. E important ca, atunci când constatăm acest lucru, să ne gândim, împreună cu medicul, și la o potențială alergie (cum este alergia la proteina laptelui de vacă – APLV). Unii părinți au tendința de a încerca să stimuleze pofta de mâncare a copilului cu suplimente ce conțin vitamine, însă dacă există o alergie alimentară, aceasta trebuie identificată și gestionată împreună cu medicul alergolog.
Când îl testăm pe copil pentru alergii alimentare?
Cel mai bine este să mergem cu copilul la medic, iar acesta să ne recomande pașii de testare. Însă nu e greșit nici dacă solicităm noi, părinții, anumite paneluri de alergii. Important este ca apoi, cu rezultatele să mergem la un medic alergolog, care le interpretează în funcție de contextul clinic. Motivul principal este că un rezultat pozitiv nu înseamnă întotdeauna o alergie și doar medicul, coroborând datele clinice si istoricul pacientului, poate să stabilească un diagnostic și apoi o monitorizare corectă.
„De cele mai multe ori, când avem un panel de alergii pozitiv pentru toți alergenii testați, vorbim de sensibilizare. Asta înseamnă că organismul s-a întâlnit cu alergenii respectivi și i-a recunoscut ca fiind molecule împotriva cărora a îndreptat imunoglobuline E specifice. Totuși, unii pacienți nu prezintă manifestări clinice la toți alergenii respectivi. În momentul în care avem un test cu astfel de rezultate, trebuie să mergem la alergolog. Nu citim pe Google, nu ne uităm la grupurile de mămici, pentru că niciun copil nu seamănă cu celălalt. Un rezultat pozitiv nu înseamnă alergie, înseamnă doar sensibilizare“, explică Asist. Univ. Dr. Antoanela Curici.
Nu excludeți alimente din dieta copilului fără recomandarea unui medic!
Ar fi o eroare ca noi, părinții, să excludem toate alimentele respective din dieta copilului, fără recomandarea unui specialist. „Mergem cu copilul la alergolog, alergologul se va uita la rezultatele analizelor. El va ști exact care dintre ele e mai probabil să fie de fapt sensibilizare și care să fie alergie alimentară adevărată. Ulterior, va începe un program etapizat de excludere, după care de includere a alimentelor respective, cu monitorizarea simptomatologiei pe parcursul mai multor zile. Iar noi, părinții, e bine să avem un jurnal în care să notăm: ce aliment a mâncat astăzi, în ce cantitate, dacă a avut sau nu reacții, ce fel de reacții: mai severe sau mai puțin severe etc. O dietă de excludere făcută după ureche, mai ales la un copil, înseamnă privare de nutrienți. Dacă privăm un copil – care este în dezvoltare – de nutrienți înseamnă o dezvoltare defectuoasă“, semnalează medicul.
„Să nu mai oferim bomboane și alte dulciuri copiilor înainte să întrebăm părinții“
Este foarte important ca un copil cu reacții alergice severe la anumite alimente, cum sunt ouăle, laptele sau arahidele, să fie integrat în comunitate, spune medicul. În primul rând, acest lucru înseamnă să fim mai rezervați în a oferi alimente unor copii cărora nu le cunoaștem istoricul medical fără să-i întrebăm pe părinți: „Să nu mai oferim bomboane și alte dulciuri copiilor înainte să întrebăm părinții. Da, bunele noastre intenții s-ar putea, câteodată, să se lovească de o reacție alergică severă“, recomandă specialistul.
Când e cazul să ne îngrijorăm?
Urticarie, edem facial, stări de vomă, respirație șuierătoare (wheezing) și dificultăți de respirație – toate acestea sunt semne ale unei reacții alergice serioase. Dacă observi aceste simptome la copilul tău, sună de urgență la 112. Poate fi dificil să-ți dai seama dacă manifestările vor dispărea de la sine sau vor evolua către șoc anafilactic, așa că cel mai sigur este să apelezi la ajutor specializat.
Uneori, copilul poate fi atât de sensibil la un anumit alergen, încât și inhalarea prafului de arahide, de exemplu, îi poate declanșa o reacție serioasă. De aceea, este esențial ca părinții să cunoască tipul alergiilor alimentare ale copiilor lor, să știe cât de severe pot fi reacțiile (în urma testului ALEX) și să fie mereu pregătiți cu un epipen pentru situațiile cu risc crescut.
Citește aici mai multe informații despre alergiile alimentare la copii.
